editeaza

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5
• 6
• 7

• Despre Meyerhold de Simona Chițan sursa: Evenimentul Zilei
  Ultima premiera a stagiunii de la Bulandra, de la sala Toma Caragiu, "Richard al III-lea se interzice", descrie drama regizorului rus Vsevolod Meyerhold, victima a stalinismului.
  Spectacolul a fost montat in premiera mondiala de Catalina Buzoianu, piesa fiind una dintre cele mai recente creatii dramatice ale lui Matei Visniec. Meyerhold a murit in 1940, impuscat in cap, dupa ce s-a chinuit prin inchisori si a suferit indelungi torturi.
  Regizorul a impus o cotitura in arta si teoria teatrala si a mizat pe un teatru realist, lipsit de metafora, punand accent pe expresivitatea corporala, pe limbajul gestual si non-verbal, pe introspectia psihologica a actorului. Poate un minus al spectacolului il constituie faptul ca sunt citite, intr-o maniera obositoare, din off, fragmente intregi din manifestele sale teatrale.
  Regizorul, interpretat cu forta de Virgil Ogasanu, vrea sa monteze "Richard al III-lea", piesa i se interzice in final, iar spectacolul Catalinei Buzoianu urmareste teroarea
  Citeste tot pe Evenimentul Zilei
• Meyerhold, Visniec, Catalina Buzoianu de Doina Papp sursa: Revista 22
  Cum a ajuns Matei Visniec la cazul Meyerhold si la incredibila crima savarsita de Stalin asupra acestui artist care a reformat teatrul la începutul secolului XX poate fi explicat nu doar prin declaratiile scriitorului, ci prin însasi opera sa recenta. In contextul acesteia, istoria, procesul comunismului joaca un rol însemnat; la fel, unele personalitati ale intelectualitatii moderne care au facut epoca si raspandesc mister. Preocupat mai mult de idei si fenomene, Matei Visniec ajunge astfel la simboluri ale istoriei si culturii prin intermediul carora scriitorul lanseaza teme dilematice, contempla paradoxurile epocii si pune la nesfarsit întrebari. Cum ar fi, de pilda, aceea privind soarta utopiilor si dreptul la visare. In privinta marelui regizor si om de teatru rus, întrebarile erau necesare din mai multe puncte de vedere. O data, privind sensul martirajului într-o istorie care a facut din devotamentul pentru idee motiv de crima si, în al doilea rand, pentru ca modelul
  Citeste tot pe Revista 22
• Cum să ieşi din utopia planetară a comunismului?... de Andra Dumitrescu sursa: Revista Drama
  Sfârşit de stagiune, început de vacanţa şi totuşi ne-am mai bucurat de o premieră. Regizoarea Cătălina Buzoianu, provocată de textul lui Matei Vişniec, montează la Sala Toma Caragiu a Teatrului Bulandra, spectacolul cu piesa „Richard al III-lea se interzice". Drama regizorului rus Vsevolod Meyerhold, căruia cenzura comunistă i-a interzis spectacolele, şi refuzul acestuia de a crea conform directivelor impuse de socialismul sovietic sunt premisele de la care porneşte autorul, regăsindu-şi într-un anume fel o perioadă din propria dramă în persoana artistului. Opera lui Meyerhold poate fi asemuită unui curs de istorie a epocii comuniste şi a istoriei teatrului sovietic însuşi. Este un text care porneşte la tema crezului artistic si anihilarea lui prin cele mai dure metode. Iar Vişniec reconstituie istoria exprimîndu-se prin mijloacele artistice extreme.
  Teatrul infricoseaza Puterea mai ales atunci când vorbeşte despre ea. Aluziile pe care le descoperă
  Citeste tot pe Revista Drama
• Ideea de utopie şi relele ei de Mihai Morariu sursa: Revista Familia
  Publicată în volumul Mansardă la Paris cu vedere spre moarte (Editura Paralela 45, Pi­teşti, 2005), piesa Richard al III lea nu se mai face de Matei Vişniec a cunoscut prima versiune scenică românească printr-o coproducţie a Teatrului „G. A. Petculescu” din Reşiţa, a Teatrului „Nottara” din Bucureşti şi a unei companii franceze numită Théâtre de la Presqu’Ile Granville. Debil artisticeşte, respectivul spectacol putea pune în pericol destinul scenic al noii piese care, chiar dacă nu e perfectă ori excepţională, are numeroase calităţi, dovedindu-se oricum superioară altor scrieri recente ale binecunoscutului dramaturg, cum ar fi cea care dă titlul volumului menţionat sau Maşinăriei Cehov. Lucrare temeinică, mostră de teatru politic, încadrându-se seriei de lucrări destinate scenei în care scriitorul deschide proces ororilor comunismului, Richard al III lea se interzice se individualizează printr-un se­mantism bogat şi câteva teme-forte
  Citeste tot pe Revista Familia
• Richard al III-lea se interzice de Cristiana Gavrila sursa: TimeOut
  La Teatrul Bulandra, Cătălina Buzoianu a redeschis dosarul lui Vsevolod Meyerhold, regizor rus al cărui spectacol a fost interzis, iar el condamnat la moarte, într-o reprezentaţie despre teroarea stalinistă.
  Cătălina Buzoianu găseşte în textul lui Matei Vişniec un subiect copleşitor ca tragedie, un personaj irezistibil în regizorul rus Vsevolod Meyerhold, o teorie modernă despre teatru în biomecanică (metoda experimentată de Meyerhold), o problematică ispititoare despre comunism, Stalin şi cenzură. Acestea sunt datele de la care porneşte ultima premieră a Teatrului Bulandra, conduse de regizoare într-un eseu explicat vizual prin câteva scene emoţionante.
  Spectacolul cu piesa Richard al III-lea de Shakespeare se interzice pentru că Meyerhold a îndrăznit să-l arate în sângerosul Richard pe monstruosul Stalin. Teatrul va fi închis, iar el arestat şi condamnat la moarte. Sunt date reale de la care pleacă textul lui Vişniec, conturat într-un coşmar
  Citeste tot pe TimeOut
• Richard al III-lea se interzice de Cristiana Gavrilă sursa: Time Out Bucuresti
  La Teatrul Bulandra, Cătălina Buzoianu a redeschis dosarul lui Vsevolod Meyerhold, regizor rus al cărui spectacol a fost interzis, iar el condamnat la moarte, într-o reprezentaţie despre teroarea stalinistă.
  Cătălina Buzoianu găseşte în textul lui Matei Vişniec un subiect copleşitor ca tragedie, un personaj irezistibil în regizorul rus Vsevolod Meyerhold, o teorie modernă despre teatru în biomecanică (metoda experimentată de Meyerhold), o problematică ispititoare despre comunism, Stalin şi cenzură. Acestea sunt datele de la care porneşte ultima premieră a Teatrului Bulandra, conduse de regizoare într-un eseu explicat vizual prin câteva scene emoţionante.
  
  Spectacolul cu piesa Richard al III-lea de Shakespeare se interzice pentru că Meyerhold a îndrăznit să-l arate în sângerosul Richard pe monstruosul Stalin. Teatrul va fi închis, iar el arestat şi condamnat la moarte. Sunt date reale de la care pleacă textul lui Vişniec, conturat într-un coşmar
  Citeste tot pe Time Out Bucuresti
• Arta care desecretizează de Răzvan Niță sursa: Port.ro
  "Richard al III-lea se interzice" este o metaforă adevărată. Matei Vişniec a plăsmuit o poveste pornind de la elemente reale, grave. Vsevolod Meyerhold a fost unul dintre cei mai importanţi regizori ruşi formatori de opinii artistice moderne, creator de şcoală. Elev, discipol chiar, al lui Stanislavki cel mai celebru şi vital teoretician al artei actorului, Meyerhold se desprinde de acesta, îşi face propriul teatru, inventează o metodă de lucru cu actorul - biomecanica - pune în discuţie tot ceea ce înseamnă realismul psihologic şi naturalismul pe scenă. Din cauza concepţiilor sale regizorale intră în conflict cu cenzura stalinistă, este în cele din urmă arestat şi în 1940 executat.
  Dramaturgul român Matei Vişniec a încercat în piesa sa o radiografie a fricii în faţa sistemului opresiv, obtuz, violent. Vsevolod Meyerhold, interpretat în spectacolul regizat de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra de Virgil Ogăşanu, pune în discuţie întreaga
  Citeste tot pe Port.ro
• Libertatea din cap de Cristina Modreanu sursa: Gândul
  Se dezbate de la un timp, la noi, un trecut care ne-a intimidat pana acum vreme de 16 ani. Si daca CNSAS-ul se impiedica inca in tot felul de bariere si face lumina numai pe portiuni, arta este cu un pas inainte.
  Se dezbate de la un timp, la noi, un trecut care ne-a intimidat pana acum vreme de 16 ani. Si daca CNSAS-ul, cand e vorba de unul sau altul dintre politicienii care vor si mai multa putere si functii, se impiedica inca in tot felul de bariere si face lumina numai pe portiuni, arta este cu un pas inainte. Dupa spectacolele lui Alexandru Tocilescu de la Teatrul Mic (O zi din viata lui Nicolae Ceausescu), Teatrul National (Comedie rosie) si Bulandra (Elizaveta Bam), procesul comunismului continua in acest din urma teatru cu un spectacol de Catalina Buzoianu. Dramaturgul Matei Visniec a scris piesa Richard al III-lea nu se mai face din dorinta de a comenta raporturile artei cu puterea, iar regizoarea a vazut in acest text (redenumit Richard al III-lea se interzice,
  Citeste tot pe Gândul
• Regele Richard al III-lea devine victima colaterala de Magdalena Boiangiu sursa: Cotidianul
  Un spectacol marca Bulandra, in regia Catalinei Buzoianu, despre dictatura stalinista si teatru. De ce il interzice dictatorul pe eroul shakespearian.
  In deceniile trei si patru ale secolului trecut, regizorul rus Vsevolod Meyerhold formula o noua estetica teatrala contrazicind dogma general admisa in vremea lui in legatura cu reproducerea vietii pe scena: "Pe scena tot ce e adevarat pare fals si tot ce e fals e adevarat", sustinea el. Dictatorului rus I.V. Stalin si serviciilor lui de propaganda nu le-a placut acest fel de a pune problema si l-au ucis.
  A fost condamnat la moarte intr-un proces fara martori si executat conform sentintei, fara drept de apel. Ambitia si reusita spectacolului bucurestean stau tocmai in puterea de a transforma in realitate scenica tensiunea gindirii teatrale care se zbate sa armonizeze falsul si adevarul in conditiile cind viata e amenintata.
  Richard si Stalin
  In piesa lui Matei Visniec, regizorul lupta cu vizibile si invizibile comisii pentru ca
  Citeste tot pe Cotidianul
• Scene din MOARTEA lui Meyerhold, în Richard al III-lea se interzice de Mihnea Columbeanu sursa: Agenda LiteNet
  Între Hitler şi Stalin, diferenţa nu a fost numai cantitativă. Dacă Führer-ul îşi deporta sau executa (cel mai adesea, fără să se complice cu procese juridice) numai inamicii (reali sau iluzorii), Tătucul avea plăcerea perversă de a-şi "epura" recurent duşmani complet inventaţi, aleşi pe sprânceană chiar dintre fidelii lui şi ai sistemului. Se ştie că, undeva în interstiţiile colmatate ale acelui creier deraiat pe panta maleficului absolut, funcţiona obsesia "sacrificării" aliaţilor, ca formă de autosatisfacere prin confirmarea propriei puteri discreţionare.
  Asemeni ulterioarei sale cópii mult mai palide, Ceauşescu, Stalin era un individ de-a dreptul tâmpit, dar ca lider avea o uluitoare viclenie instinctuală de a intui adversitatea chiar şi la nivelul celor mai subtile potenţialităţi (de unde şi mania de a-şi "inventa" inamici dintre cei apropiaţi). Pe acest principiu, la sfârşitul anilor treizeci, după ce les Grandes Purges decimaseră
  Citeste tot pe Agenda LiteNet