regizor caut piesa

Piese de Valentin Nicolau

adauga piesa

Ca zăpada și cei doi

O farsă tristă, nostalgică și duioasp, despre viața unui bătrân invadată de realitate: comercialul și pornografia. Libertatea se transformă pentru locatarul neprotejat al garsonierei în care, fără veste, se instalează un intrus, aducând cu sine lumea „de afară“. La plecarea lui, bătrânul descoperă că îl subevaluase și că „schimbarea“ îi prilejuise mai multe lucruri bune, decât neplăceri. Asupra întregului story planează totuși suspiciunea că intrusul nu era altul decât... motanul pierdut al batrânului…

Fantoma de la clasa intii

Acțiunea se petrece într-o gară, loc al aşteptărilor şi al întâlnirilor. Personajele nu au nume proprii, fiind identificate doar prin apartenenţa lor la o anume categorie socială. Aşteptarea lor este o metaforă a societăţii româneşti aflată într-o nesfârşită tranziţie, personajele fiind încremenite într-un prezent mocirlos şi suportând agresiunile trecutului a cărui maximă expresie e concentrată în metafora Fantoma de la clasa întâi, adică fantoma comunismului şi a lui Ceauşescu.

Legenda ultimului împãrat

Piesa porneşte de la o legendă autentică, lansată de Caligula, care spune că, într-o bună zi, va apărea un ultim împărat. Acesta va cuceri întreaga lume şi va prevesti cea de-a doua întoarcere a lui Iisus. Autorul dezvoltă tema într-un sens apocaliptic, adunând toate marile teme ale secolului XX şi stabilind diverse relaţii între ele. - Alice Barb

Lume, lume, soro lume

Personajul Vasile face, în sens invers, drumul pe care ţărănimea l-a parcurs în comunism, de la sat spre oraş. Vasile revine în sat, o dată cu moartea oraşului. Fabricile se închid, industria şomează, foşti ţărani urbanizaţi pe jumătate încearcă să se întoarcă în locurile de baştină. Dar întoarcerea e imposibilă. Vasile se agaţă de iluzia că Gheorghe, singurul lui prieten, rămas la ţară, a reuşit. Dar şi acesta e un ratat, ca şi Vasile. Ei au rămas amândoi la jumătatea drumului dintre ţărani şi orăşeni, într-o zonă care nu e nici sat, nici oraş, nici industrie, nici agricultură.

Mai jos de Figueras

Taina ingerilor

Satana şi slujitorii săi diavoli sunt sterpi. Au violat multe femei, chiar şi fecioare, dar fără urmări. Răul se poate naşte doar prin pervertirea binelui, şi nu prin reproducere. Doar Moartea este fertilă. Pentru a se înmulţi, singura soluţie este ca Moartea androgină, Rosalia, sedusă de un bărbat anume pregătit pentru această misiune, să se transforme în femeie şi să rămână gravidă. Dan este un magician, un vrăjitor de vorbe care farmecă cu uşurinţă femeile, sensibil la bogăţiile lumeşti. Mâna dreaptă a Satanei şi stăpânul Barului Zeilor, diavolul Vladimir, pune la cale planul de a face din Dan un bărbat irezistibil, apt să seducă Moartea.

Ultima haltă în Paradis

Piesa este o originală aducere a mitului lui Don Juan pe cheiul Dâmboviţei, unde acesta ia numele lui Mitică şi câte ceva din obiceiurile locului, iar personajul neaoş, legendar şi el, are o frumoasă deschidere filozofică. E metafora unui sfârşit obosit, fiindcă Mitica trăieşte aici amintirea gloriei sale, dar şi a unui alt început, prin transferarea cu stoicism a experienţelor sale unui viitor posibil discipol. Acest Sganarel original, care-l însoţeşte aici pe Don Juan-Mitică, e un Ionel oarecare, dornic să deprindă tehnica de cuceritor a maestrului şi ceva din reţeta succeselor lui. Ritualul iniţierii în dragoste devine astfel o emoţionantă lecţie despre şi pentru viaţă, pe care bătrânul i-o transmite tânărului odată cu neobişnuita sa energie vitală. - Doina Papp

Uzina de plăceri S.A.

Piesă despre singuri, tineri şi bătrâni, care-şi intersectează din întâmplare destinele. Un bătrân se pomeneşte cu un chiriaş nedorit în garsoniera sa și, din cauza nevoii de comunicare îl acceptă cu toate că îi tulbură rutina confortabilă. Prin venirea unei și a unei Fete de la Linia Fierbinte, Bătrânul se pricopseşte cu o veritabilă familie. Relaţiile dintre personaje sunt delicate în pofida caracterului conflictual şi între ei se stabileşte o solidaritate discretă deși ei nu au nimic în comun, ci se detestă sau se urăsc, dar care nu mai pot trăi separat.

• ordoneaza:
• alfabetic
• cea mai recent adaugata
• cea mai discutata
• cea mai votata

Biografie Valentin Nicolau 

editeaza

• 1
• 2

Cronici ale spectacolelor dupa texte de Valentin Nicolau

• „Ultimul imparat“ nu e niciodata ultimul de Doina Papp sursa: Observator Cultural
  Fiecare timp cu experientele lui traumatizante in materie a visat ca asista la domnia „ultimului imparat“. Forme dintre cele mai delirante ale puterii au inspirat, ani dupa ani, viziuni eliberatoare, ba chiar si imbolduri punitive celor blestemati sa poarte pe umeri biografii complicate de conducatori scelerati. Ca tema literara, obsesia aceasta e si mai prezenta, iar secolul XX dotat cu instrumentele psihanalizei exceleaza in producerea de „modele“ susceptibile de a fi regasite in viata. Intre drama si tragi-comedie, claviatura tonurilor aproape ca a epuizat portretul dictatorului, fiind in multe privinte sincrona unei realitati la fel de inventive. Fenomenul ar putea stirni nedumeriri pe plan sociologic, intrucit parca niciodata teatrul n-a fost mai neputincios in a misca ceva in viata prin catharsis, stirnindu-ne astfel grave intrebari asupra puterii lui de a influenta mentalul colectiv.
  Singura care a cistigat exersind in aceasta directie este, s-ar putea spune,
  Citeste tot pe Observator Cultural
• INFO Teatral de Cristina Rusiecki sursa: Observator Cultural
  - Despre manipulare si ultimii imparati. O alta tinara regizoare, Alice Barb, premiata de British Council in cadrul Galei UNITER, a fost invitata sa monteze la Teatrul National un text, la alegere, din dramaturgia lui Stefan Nicolau. Regizoarea s-a oprit la Ultimul imparat, piesa la a carei rescriere a muncit o vreme, pentru ca apoi sa gaseasca o distributie aleasa pe sprinceana: Claudiu Bleont, George Ivascu, Ion Lucian, Constantin Dinulescu, Rodica Popescu-Bitanescu, Ilinca Goia, Carmen Ionescu si Mihai Persa. Impreuna cu ei, Alice Barb spera sa compuna o poveste si interesanta pentru public, dar si frumoasa, la atuurile careia se vor adauga tangourile lui Astor Piazzola. Ilustratia muzicala ii apartine, ca de obicei, regizoarei, care vrea sa conexeze povestea despre putere cu pasiunea iradiata de tango: „Am descoperit o relatie foarte puternica intre putere si pasiune, pasiune si tango, deci am facut un triunghi de forte. Tema piesei este puterea, iar tema spectacolului e jocul
  Citeste tot pe Observator Cultural
• Măştile evadării de Răzvana Niță sursa: Port.ro
  Piesa lui Valentin Nicolau "Ca zăpada şi cei doi" ce stă la baza spectacolului "Uzina de plăceri S.A." de pe scena Teatrului Nottara, a câştigat Marele premiu al Concursului de dramaturgie originală "Camil Petrescu", ediţia a VII-a, organizat de Ministerul Culturii în 1999.
  Criticul Nicolae Manolescu a citit acest text prin raportare la stilul ionescian considerându-l "o parabolă poetic-metafizică".
  Un bătrân se pomeneşte cu un chiriaş nedorit în garsoniera sa fiind astfel pus în situaţia să aleagă între renunţarea la mica lui ordine morală şi o acută nevoie de comunicare. Cel de-al treilea colocatar este o fată pe care o culege Chiriaşul de la Linia Fierbinte. Ea nimereşte în garsoniera Bătrânului la fel de întmplător ca şi Chiriaşul şi de unde nu avea pe nimeni, Bătrânul se pricopseşte cu o veritabilă familie.Relaţiile dintre personaje sunt pline de delicateţe în pofida caracterului conflictual şi o solidaritate discretă se stabileşte
  Citeste tot pe Port.ro
• Premiere la Teatru TV de Doina Papp sursa: Observator Cultural
  Instalat confortabil in noua grila de programe a Televiziunii – Teatrul National de Televiziune, care se moseste nu pe o scena oarecare, ci intr-o redactie si apoi pe platouri, ba uneori si in exterior, largind notiunea spre teritoriul cinematografului; acest gen, pe nedrept poreclit hibrid, ne rasfata in aceasta toamna cu o recolta bogata de productii noi, lansate in circuitul teatral. O adevarata stagiune, cu un repertoriu elaborat temeinic, alterneaza titluri de ieri si de azi, nume de regizori din toate generatiile, sporind fondul patrimonial creat aici in ani. (Au trudit in acest scop nume cunoscute ale criticii teatrale si teatrologiei ca Manasse Radnev, Jean Cazaban, Constantin Paraschivescu, Anda Orban, Doina Teodoru, Victor Parhon si Ioana Prodan, de mult timp sefa a Departamentului.)
  
  Dupa un Caragiale insolit (D-ale carnavalului) in regia lui Dominic Dembinski, ambitiile TNV vizeaza cu curaj zona atit de sensibila a piesei romanesti contemporane, repusa si ea in
  Citeste tot pe Observator Cultural
• „Haltă în paradis” la Teatrul În Culise de Monica Andronescu sursa: Yorick
  Într-un Bucureşti în care spaţiile de joc sunt, evident, insuficiente, apariţia unui nou teatru independent nu poate fi decât îmbucurătoare. Deschis pe 9 decembrie, cu un eveniment întins pe o săptămână întreagă şi numit „Săptămâna În Culise”, Teatrul „În Culise”, aflat undeva, într-o vilă de pe strada Ştefan Mihăileanu, la numărul 53, îşi propune să fie „un altfel de teatru”. O „experienţă cu totul specială” promit iniţiatorii tuturor celor care vor veni în mansarda amenajată ca o mică sală, „un teatru inovator, nou, cu texte şi viziuni proaspete, un teatru care să aducă aproape de public noţiunea de Happening, care să provoace şi să recâştige publicul tânăr îndepărtat de cultură şi artă şi, mai ales, un teatru care să reuşească să-şi susţină proiectele din fonduri proprii şi independente de instituţiile de stat. Spectacolele teatrului În Culise vor trece peste bariera spaţiului convenţional – scena
  Citeste tot pe Yorick

Discutii:

propune tema de discutie