Puterea parvenită de nicăieri, dar capabilă de orice, întrupată în Tatăl Ubu şi Mama Ubu, apare pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, într-un spectacol aşezat sub semnul hârtiei, adică al derizoriului. Regia, decorul şi costumele sunt semnate de regizorul francez Alain Timar.
Piesa lui Alfred Jarry, pornită de la o glumă a unor liceeni, îi ridiculizează pe dictatorii gata să facă orice pentru a-şi atinge scopurile. Dar mai mult decât atât, face o analiză dură şi lucidă a comportamentelor umane. După premiera cu eşec scanadalos a piesei, Ubu a intrat în mitologia modernă: ziarele franceze folosesc zilnic epitetul ubuesque pentru a descrie persoanele încrezute, parvenite.
În România de dinaintea lui 1989 punerea în scena a piesei lui Alfred Jarry, Ubu rege, a apărut ca un gest împotriva regimului comunist; după căderea regimului ceauşist, Tatăl Ubu a apărut mai rar pe scenele teatrelor din ţara noastră. Iată, însă,
Citeste tot pe
Ziarul Financiar